Listă cu aer festiv: dragele mele filme de Crăciun

O lună decembrie fără măcar un film de Crăciun care să o umple de spirit festiv e goală, lipsită de sens, nefericită. Filmele de Crăciun ne îndoapă cu sentimentalism pe care în alte luni l-am numi ieftin, dar pe care acum îl înghiţim cu poftă, ne alină nostalgia după o iarnă decorată cu pomi argintii de zăpadă şi troiene liniştite şi, bineînţeles, ne satisfac pofta decembristă de magie.

Un decembrie reuşit e unul în care fac şi primesc cadouri de neuitat, dar şi unul în care bifez toate filmele mele preferate de Crăciun (de fapt, e mai degrabă un decembrie de vis, pentru că nu am reuşit până acum această performanţă). Vă invit însă să vă uniţi puterile cu mine şi să dăm gata cât mai multe pelicule sclipitoare, sărbătoreşti, profunde sau pur şi simplu cheesy! Mai jos, mirifica mea listă!

1. It’s a Wonderful Life (Viaţa e minunată). Cred că e singurul film de Crăciun pe care nu îl ratez în niciun an. James Stewart într-un clasic de decembrie care te face să crezi cu tărie în ideea că viaţa are sens şi că ai fost şi tu trimis, cu siguranţă, de o divinitate atotştiutoare care ţi-a lipit stea în frunte (fără ironie). După acest film, sunetul clopoţeilor nu va mai fi niciodată la fel şi, dacă nu puneţi mâna pe telefon (sau degetul pe smartphone) ca să vă sunaţi cel puţin un prieten sau un membru al familiei, mulţumindu-i pentru un minunat „orice”, înseamnă că l-aţi văzut degeaba.

2. How The Grinch Stole Christmas. Nu m-aţi crezut atunci când am spus „cheesy”, mai sus? Atunci acum aveţi cea mai bună dovadă că intenţiile mele au fost cât se poate de sincer exprimate. „Cum a furat Grinch Crăciunul” nu e o capodoperă de gen, dar e vesel, colorat, un pic melodramatic, exact reţeta perfectă pentru o peliculă cu etichetă de sărbătoare. Când eram mică îmi doream din tot sufletul să locuiesc şi eu în Whoville, dar şi acum îl mai consider pe Jim Carrey pur şi simplu genial, cu masca lui verde cu tot.

3. Miracle on 34th Street. Bineînţeles, vorbesc despre varianta din 1947, pentru că, din păcate, „Miracol pe strada 34” este unul dintre filmele cel mai chinuite de mania remake-urilor de la Hollywood. Să ne reîntoarcem însă la original! Nu l-am mai văzut pe Edmund Gwenn (Kris Kringle) într-un alt film, ceea ce îmi întăreşte convingerea că e chiar Moşul, iar Nathalie Wood e pur şi simplu adorabilă, cu ochii ei mari şi serioşi. E clar, magia şi credinţa în ceva imposibil sunt specialitatea Crăciunului.

4. Singur acasă în New York. Pentru că...New York. Da, ştiu, prima parte a Home Alone este preferata fanilor, dar Central Park, decorurile festive de la Plaza Hotel şi bineînţeles, bradul din Rockfeller Center mi-au aprins de mică în inimă dorinţa nestinsă (şi neîmplinită încă) de a vizita Oraşul care nu doarme niciodată. Încă mă mai întreb cum a putut drăgălaşul Macaulay să devină adultul de azi (copiii ăştia minune de la Hollywood) şi încă mai lăcrimez atunci când Kevin se întâlneşte cu mama sa. Helpless me, I know!

5. A Christmas Story. Deja aţi făcut alergie la atâta Christmas, în doze sărbătoreşti de mari? Cei care s-au săturat de dulcegăriile ieftine, de patetismul roz-bombon şi de miracolele inventate ale filmelor de Crăciun ar trebui să vadă A Christmas Story. Sentimentalismul în exces e înlocuit aici de umor deloc forţat, iar Ralphie, băieţelul doritor de arme de jucărie de Crăciun (ce idee!) e pur şi simplu DELICIOS.

6. Edward Scissorhands. Înainte de a fi o mamă îngrozită în Stranger Things, Winona a fost (şi va fi forever and ever) adolescenta la care visează Edward cel cu mâini de foarfece. Poate că nu e un film de Crăciun, dar scena în care Edward îi plăsmuieşte lui Kim statuia de gheaţă, într-o atmosferă de un feeric irealizabil cinematografic în zilele noastre cu CGI, e cea mai romantică din lume.

7. Love Actualy. Revenim la cheesy. Şi totuşi, această peliculă british înţesată de vedete, care a dat tonul tuturor reeditărilor americane catastrofale, e realistă pe alocuri, sensibilă în cea mai mare parte, uneori fantezistă şi pe alocuri romantică, dar nu prea. Important e că se dovedeşte una dintre cele mai „plăcubile” comedii romantice ever!

8. Breakfast at Tiffany’s. Nu există moment în care Mic-dejun la Tiffany’s să nu fie potrivit: primăvara e la fel de fresh precum copacii înmuguriţi şi cerul senin, vara se degustă perfect cu un pahar de şampanie rece şi un bol plin de zmeură proaspăt culeasă, toamna capătă reflexii aurii şi îşi scoate de la naftalină melancolia de film vechi, iar iarna e pur şi simplu magic, ca totul în jur.

Aşa arată mica mea selecţie de filme de Crăciun pe care (fingers crossed) sper să pot ajunge să le reprimesc în viaţa mea şi în decembrie lui 2016. Nu mă opresc însă aici (sunt o fată ambiţioasă) şi sper ca în această lună să pot în sfârşit să văd şi:

- Joyeux Noel

- Christmas in Connecticut

- Scrooge (cel din 1951)

- Scrooged (cel cu Bill Murray, nu am văzut decât un singur A christmas Carol, cel cu Patrick Stewart, pe care l-am adorat în copilărie, motiv pentru care Stewart e pentru mine Scrooge, un pic Professor X şi deloc Jean Luc Picard).

- White Christmas

- The Bishop’s Wife

Nu e mult, nu? Ale voastre filme preferate de Crăciun, care sunt?

Surse foto: HelloGiggles, uphe.com